17 octombrie 2012

Bîrrrusu
LOOOOOL :))))))


via Conu Mişu:

Strepezeli

Ușa se deschise.

- Mînuel Bîrrrusu e aici ? întreabă figura acră a unui chelios, cu un inconfundabil accent belgian ce încearcă zadarnic să imite unul portughez.
- Nu e aici, te oftici ? răspunde-întreabă reflex o tipă cu bot, țîțe, aparent blondă și cu sechele.


Rompuy nu se oftică, obișnuit să fie luat tare a) în calitate de belgian b) în calitate de el însuși.
- Știi cine sînt eu ?
- Ești cetățean european și ai drepturi, domnule van Rupmui, răspunde automat presupusa blondă (cu bot, țîțe, sechele).
Rompuy nu se supără nici acum, obișnuit fiind a) ca belgian b) ca el.
- Herman, pentru apropiați, schițează și un fel de zîmbet.
- Nu văd niciun apropiat prin apropiere, i-o taie bot (țîțe, sechele, probabil blondă).
Rompuy (tot belgian… etc) se irită, totuși:
- Lesbiană, murmură abia audibil.
- Ba nu, doar Nuți mi-o mai trage uneori, cînd o dezamăgesc prea mult bărbații din vai de viața ei, răspunde prompt (bot, țîțe etc). Accept numai pe linie de partid, în așteptarea unei partide bune. Rompuy e măsurat din cap pînă-n picioare într-un timp foarte scurt. Dezgustul evident îl deranjează, cît e el de el (și belgian).


A venit momentul să menționăm urechelnițele Babel, copii aparent îmbunătățite ale peștișorului Babel din scrierile lui Douglas Adams, care asigură traducerea fără greș (nu și pentru accente, nume proprii sau denumiri improprii). Echipamentul a fost furnizat de MeReU și Felix, într-o perfectă colaborare și coabitare inter servicii. Mereu aproape de cei prea burdușiți de informații și care simt nevoia să-și descarce (download) sufletul. PricewaterhouseCoopers au activat doar în calitate de consultanți pentru parlamentul României care, astfel, nu a contribuit cu fonduri la organizarea congresului. De asemenea, PricewaterhouseCoopers au fost consultați și de “parlamentul” ueuropean pentru a confirma că nu e cazul să contribuie cu fonduri. Nu știm dacă președinția și guvernul României, președintele Belgiei (dacă nu azi, cînd va fi), cancelaria Germaniei, și alții, au apelat la PricewaterhouseCoopers pentru a fi consiliați în această materie. Dacă nu, atunci pentru alte probleme. Problemele nu trebuie în mod necesar să fie reale.

Pe culoar forfota e înlocuită, împinsă ar fi descrierea mai potrivită, de o mișcare  ce se desfășoară aproximativ în ritmul melodiei lui Mihai Mărgineanu Melci, scoici, raci, craci, doar ceva mai scadat, mai în pas de gîscă. Se aude o voce guturală, în traducerea urechelniței Babel, care rostește evrei, comuniști, homosexuali, slavi (să fie Rus pe acolo!?), în vreme ce pe fundal auzim o serie de clic, clic, clic, boc, clic, clic, he-he-he, clic, heil (M. Neamțu), clic, Feldman, Radu Alexandru F, clic, clic (în sfîrșit identificate drept pocnituri din călcîie). Pe ușă dă năvală o… persoană, urmată de o uniformă gri-închis, cu breton.
- Rompuy, ce cauți aici, marș în prezidiu !
- Meine Frau kanz
- Schnell, schnell ! Rompuy dispare în goană.


- Barrrossso e aici ? se răstește Merkel.
- Nu e aici, te oftici ? replică imperturbabil blonda (?) cu bot, etc.
- Știi cine sînt eu ? răcnesc simultan Merkel și uniforma cu breton.
- Sînteți cetățeni europeni și aveți drepturi, dar cam trecute, le-o întoarce tipa blondă(!?), trecînd suveran printre ele, cu tot cu bot, țîțe, sechele.


Unde o fi Barroso ?
(Corul, în traducerea urechelniței Babel: who the fuck is Barroso ?)



3 comentarii :

Riddick spunea...

E de nu se poa-teeeee !

LOL

ROFL

:))))

Crystal Clear spunea...

Iepocal :)))

Riddick spunea...

Mai vin cu una (creaţie proprie), despre EuroBăse.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: