_ _ _ _ Arhivă:

Se dau tot mai multe semnale: "România nu scapă" (de război).
Cele din alt-media, mult mai explicite.
Dar... poate România scapă prin război.
Că de vreo câteva decenii nu-i capabilă să scape în vreun alt mod.
 
 

Maratonul reinformării,

mobilizarea generală

împotriva globaliştilor.

“Principiul esenţial al prezentei metaideologii europene este post-democraţia, cu instituţii supranaţionale în locul vechilor instituţii democratice ale unui stat-naţiune bine definit şi suveran, promovarea tuturor “isme”- lor posibile, cum ar fi: multiculturalismul, feminismul, ecologismul, homosexualismul, ONG-ismul, politicile apolitice şi neîncrederea în ordinea spontană a lucrurilor.

Europeiştii cred într-o societate umană structurată pe verticală şi ierarhizată. Ei doresc să proiecteze, să planifice, să reglementeze şi să-i administreze pe ceilalţi, pentru că numai ei ştiu ce este bine. Ei cred că proiectul făcut dinainte este întotdeauna mai bun decât un rezultat neprevăzut al interacţiunilor dintre cetăţenii liberi. Conform acestei ideologii, piaţa este în primul rând anarhie şi guvernul este aici pentru a o corecta.”


"Ce este europeismul ?"

"Apărarea democraţiei împotriva democraţiei liberale"

Václav Klaus












Urmăriţi prin e-mail


07 iunie 2014

Prin (euro)kommandatura locală, UE salută Anormalitatea


I se asociază şi unele ambasade occidentale, printre care şi cele ale "conservatorilor" Cameron (care a legalizat "căsătoria" gay) şi Rajoy (care "nu reuşeşte" să abroge "căsătoria" gay legalizată de socialişti, anterior). Regretabil, se mai asociază şi ambasadele Ungariei, Australiei, Elveţiei şi Israelului (de la Obama şi ceilalţi, "e ceva normal"...).

 Reprezentanţa UE în România:

Mesaj de sprijin pentru GayFest București 2014

Cu ocazia GayFest Bucureşti 2014, ne exprimăm solidaritatea și sprijinul pentru comunitatea minorităților sexuale (LGBT – lesbian, gay, bisexual, transgender) din România. Susţinem dreptul acestora de a manifesta în mod paşnic şi legal; devenit deja o tradiție, Marșul Diversității este un prilej pentru persoanele LGBT de a atrage atenția asupra problemelor specifice cu care se confruntă.

Drepturile omului – inclusiv justiţia, egalitatea, umanitatea, respectul şi libertatea de expresie – şi statul de drept alcătuiesc fundația pe care se sprijină țările democratice. Legislația internațională în domeniul drepturilor omului pornește de la premisa că toţi indivizii trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi, așa cum prevede Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Tocmai respectul pentru aceste valori fundamentale obligă guvernele să-și protejeze cetăţenii împotriva violenţei și discriminării şi să se asigure că toți se bucură de șanse egale.


Unele persoane se confruntă în continuare cu acte de discriminare, direct sau indirect, din cauza orientării și identității lor sexuale. Guvernele noastre încearcă să combată astfel de acte prin promovarea drepturilor omului. Oricine, inclusiv persoanele din comunitatea LGBT, trebuie să se poată bucura de drepturile și libertățile prevăzute pentru cetățenii tuturor națiunilor.


* Declarația de mai sus este semnată de Reprezentanţa Comisiei Europene şi de ambasadele Australiei, Austriei, Cehiei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Germaniei, Irlandei, Israelului, Italiei, Marii Britanii, Norvegiei, Portugaliei, Olandei, Spaniei, Statelor Unite ale Americii, Suediei şi Ungariei.
# iunie 07, 2014
Etichete: , , , , ,
Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: